ȚOP interj. 1. Exclamație care însoțește o săritură, o mișcare bruscă sau (rar) care sugerează o cădere. 2. Exclamație care se rostește la sosirea cuiva sau la intervenția neașteptată a cuiva. ♦ Cuvânt care exprimă o schimbare subită de atitudine, de situație. [Var.: țup, țúpa interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »

șontróp, șontroápă, adj. (reg.) 1. care își târăște picioarele; șchiop. 2. prost, neghiob. Vezi definitia »

IZOTRÓP, -Ă, izotropi, -e, adj. (Despre corpuri, substanțe etc.; adesea substantivat, m.) Care are proprietăți independente de direcția în spațiu. ♦ (Despre materiale) Care are, pe toate direcțiile, aceleași proprietăți mecanice. – Din fr. isotrope. Vezi definitia »

HIPERMETRÓP, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de hipermetropie. [< fr. hypermétrope]. Vezi definitia »

milacóp (milacópi), s. m. – Pește (Umbrina cirrhosa). Origine necunoscută. Vezi definitia »