DÚTCĂ, dutce, s. f. Monedă rusească său poloneză de mică valoare, care a circulat și în țările românești; veche monedă românească de argint. [Var.: dúpcă s. f.] – Din ucr. dudok. Vezi definitia »

DRÁGĂ s. f. 1. navă special echipată pentru dragarea sub apă. 2. plasă de formă specială cu care se colectează exemplare din flora și fauna subacvatică. 3. dispozitiv (dintr-un cablu lung, remorcat de nave speciale) folosit la înlăturarea minelor submarine de pe o cale navigabilă. (< fr. drague) Vezi definitia »

PETÁLĂ s. f. fiecare dintre frunzișoarele modificate care formează corola. (< fr. pétale) Vezi definitia »

TOÁLPĂ, toalpe, s. f. (Reg.) Ceată, grămadă, droaie. – Ucr. tolpa. Vezi definitia »

înfrântúră s.f. (înv.) înfrângere. Vezi definitia »