EFECTÓR, efectori, s. m. (Biol.; adesea adjectival) 1. Organ care acționează sub comanda sistemului nervos central la stimuli externi sau interni primiți de organele receptoare. 2. Substanță care modifică activitatea unor enzime. – Din fr. effecteur, lat. effector. Vezi definitia »

FEȘTELITÓR, -OÁRE, feștelitori, -oare, adj., s. m. și f. (Reg.; peior.) (Persoană) care scrie urât sau prost, care mâzgălește. – Feșteli + suf. -tor. Vezi definitia »

citór, citoáre, s.n. (reg.) lopățică folosită la prepararea borșului din tărâțe. Vezi definitia »

ROTUNJITÓR, rotunjitoare, s. n. Unealtă care servește la fasonarea, îndepărtarea sau netezirea pieselor cu secțiune circulară. – Rotunji + suf. -tor. Vezi definitia »

MOTOCULTÓR s. n. tractor agricol monoax de putere mică, pentru lucrări ușoare; motocultivator. (< fr. motoculteur) Vezi definitia »