SCATOFÁG, -Ă, scatofagi, -ge, adj., s. m. și f. (Med.) Coprofag. – Din fr. scatophage. Vezi definitia »

ciomág (ciomége), s. n. – 1. Băț mare și gros, bîtă. – 2. Lovitură dată cu bîta. – 3. Tăvălug de treierat. – 4. La cal, organ genital. – Mr. ciumag(ă), megl. ciămugà. Tc. çomak, çumak (Cihac, II, 566; Șeineanu, II, 131; Meyer 448; Lokotsch 438); cf. alb. tšomage, bg. çomak. – Der. ciomăgaș, s. m. (bătăuș); ciomăgeală, s. f. (bătaie cu ciomagul); ciomăgi, vb. (a bate, a cotonogi); ciomăgitor, adj. (care bate cu ciomagul); ciomăgos, adj. (noduros). Vezi definitia »

înșălășág, înșălășáguri, s.f. (reg.) înșelătorie. Vezi definitia »

zigzág s. n. pl. zigzáguri Vezi definitia »

SARCOFÁG s.n. 1. Sicriu făcut din piatră. 2. Monument funerar în formă de coșciug. [Pl. -ge, var. sarcofagiu s.n. / cf. lat. sarcophagum, gr. sarkophagos < sarx – carne, phagein – a mânca]. Vezi definitia »