COMANDÓR s.m. (În trecut) 1. Grad de ofițer în aviație și marină, corespunzând gradului de colonel din armata de uscat; ofițer având acest grad. 2. Rang în ierarhia unor decorații. [< fr. commandeur]. Vezi definitia »

ÎMBLÂNZITÓR, -OÁRE, îmblânzitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice dând reprezentații publice, mai ales la circ. Îmblânzi + suf. -tor. Vezi definitia »

CONTRATORPILÓR s. n. (mar.) distrugător. (< fr. contre-torpilleur) Vezi definitia »

DEPĂRTIȘÓR adv. Diminutiv al lui departe; depărcior. – Departe + suf. -ișor. Vezi definitia »

DESCĂRCĂTÓR, -OÁRE, descărcători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care descarcă, care provoacă descărcarea; (despre acte) care eliberează de răspundere; justificativ. 2. S. n. Dispozitiv pentru descărcarea benzii de cauciuc a unui transport în diferite puncte de pe traseul său. ♦ Dispozitiv de descărcare prin răsturnare a vagoanelor de mină, a vagoanelor de marfă etc. 3. S. n. (În sintagma) Descărcător electric = aparat de protecție a instalațiilor electrice împotriva supratensiunilor, destinat limitării valorilor acestora. – Descărca + suf. -ător. Vezi definitia »