MECÁNIC, -Ă adj. 1. Acționat de o mașină sau de un mecanism. 2. Referitor la mecanică (2) [în DN]. 3. (Despre o acțiune, un gest) Făcut automat; reflex, mașinal. // s.m. Lucrător specialist în lucrări de mecanică, în reparații de mașini, de instalații etc. ♦ Conducător al unei locomotive. [Var. mehanic, -ă adj. / cf. fr. mécanique, germ. Mechanik, lat. mechanicus, gr. mechanikos]. Vezi definitia »

NUVELÍSTIC, -Ă, nuvelistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține nuvelei (1), privitor la nuvelă; de nuvelă. 2. S. f. Totalitatea nuvelelor (1.) unui scriitor, ale unei epoci, ale unei literaturi etc. – Nuvelist + suf. -ic. Vezi definitia »

ȘTIINȚÍFIC, -Ă adj. referitor la știință, bazat pe principiile științei. (după fr. scientifique) Vezi definitia »

sóntic, sóntică, adj. (înv. și reg.) important. Vezi definitia »

MAGMÁTIC, -Ă adj. referitor la magmă și la magmatism. ♦ rocă ~ă = (sau eruptivă) = rocă rezultată din procesul de solidificare a magmei. (< fr. magmatique) Vezi definitia »