SECĂRĂȚÍT, -Ă, secărățiți, -te, adj. v. SECĂRĂȚI. – [DAR] Vezi definitia »

PARTÍT, -Ă adj. (Bot.; despre frunze) Ale cărei crestături adânci ajung până aproape de pețiol. [< fr. parti]. Vezi definitia »

SEPIOLÍT s. n. rocă vulcanică sticloasă și poroasă care plutește pe apă, prin degajarea de gaze în timpul răcirii lavei; spumă-de-mare. (< fr. sépiolite, germ. Sepiolith) Vezi definitia »

RABLAGÍT, -Ă, rablagiți, -te, adj. (Fam.; despre obiecte) Învechit, uzat, deteriorat; (despre ființe) slăbit de puteri, cu sănătatea zdruncinată; ramolit. [Var.: răblăgít, -ă, adj.] – V. rablagi. Vezi definitia »

CUPÍT, -Ă, cupiți, -te, adj. (Reg.) Zgârcit. – Din cupi (puțin folosit, „a strânge” < scr.). Vezi definitia »