HEMIÓN s. m. măgar sălbatic din Mongolia, de mărimea catârului. (< fr. hémione) Vezi definitia »

BERGSON [bercsɔn], Henri (1859-1941), filozof francez. A criticat pozitivismul, susținînd că știința trebuie prelungită cu o metafizică definită ca „experiență integrală” („Introducere în metafizică”). Esența metafizicii sale este teoria duratei („Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței”). A elaborat o teorie a cunoașterii axată pe intuiție, o metafizică a vieții de tip intuiționist, potrivit căreia esența vieții rezidă într-o energie care împinge spre evoluție, numită „elan vital” („Evoluție creatoare”). Studii de psihologie etică și estetică („Cele două surse ale moralei și religiei”, „Rîsul”). Premiul Nobel pentru literatură (1927). Vezi definitia »

COMILITÓN s. m. tovarăș de luptă, de idei; camarad de arme, de studii. (< it. commilitone) Vezi definitia »

TENDÓN s.n. Țesut fibros și rezistent, de culoare albă, cu ajutorul căruia se fixează mușchii de oase; ligament. [< fr. tendon]. Vezi definitia »

EPIPEDÓN s. n. orizont (4) care se formează la suprafața solului prin acumularea materiei organice sau aluvionare. (< fr. épipédon) Vezi definitia »