spusătúră, spusătúri, s.f. (înv.) zisă, spusă, spusăciune. Vezi definitia »

MASTOÍDĂ, mastoide, s. f., adj. 1. S. f. Fiecare dintre cele două proeminențe ale osului temporal, situate dinapoia urechii. 2. Adj. (Rar) Care ține de mastoidă (1), care se referă la mastoidă. – Din fr. mastoïde. Vezi definitia »

ghérlă (ghérle), s. f. – Carceră, închisoare. De la Gherla, oraș din Trans., unde exista un penitenciar cunoscut. – Der. gherlan, s. m. (Trans., hoț). Vezi definitia »

scuturáică s.f. (reg.) soi de struguri timpurii. Vezi definitia »

SPĂTĂREÁSĂ, spătărese, s. f. (Înv.) Soție de spătar. – Din spătar² + suf. -easă. Vezi definitia »