CHITARÍST, -Ă, chitariști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la chitară. [Var.: ghitaríst, -ă, (înv.) citaríst, -ă s. m. și f.] – Chitară + suf. -ist. Cf. it. chitarrista. Vezi definitia »

METALAZBÉST s.n. Ferodou. [< metal + azbest]. Vezi definitia »

rast (-turi), s. n. – Inflamație a splinei. Sl. rastŭ (Tiktin), cf. mag. rászt (Cihac, II, 523; Gáldi, Dict., 154), săs. rast (Borcea 204). – Der. răstos, adj. (Trans., bolnav de rast). Vezi definitia »

REFORMÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al reformismului. (< fr. réformiste) Vezi definitia »

VILEGIATURÍST, -Ă s. m. f. cel care se află în vilegiatură. (< vilegiatură + -ist) Vezi definitia »