coidác, coidáce, s.n. (reg.) băț scurt de care e legată undița sau care fixează vârșa; potigaci, pelie. Vezi definitia »

BAC², bacuri, s. n. 1. (În expr.) Bac de celulă electrolitică = vas de ebonită, de sticlă sau de rășini sintetice, care conține electrozii și electrolitul unui acumulator electric. Bac de răcire = aparat folosit la răcirea mustului de bere. 2. Dispozitiv în care se prinde o piesă în vederea prelucrării ei. 3. Fiecare dintre piesele de așchiere ale unei filiere. – Fr. bac. Vezi definitia »

SERÁC s.n. (Geol.) Turn de gheață, proeminență rezultată din intersectarea crăpăturilor din cuprinsul ghețarilor. [< fr. sérac]. Vezi definitia »

SUMÁC s.n. Arbust mediteranean ale cărui frunze, bogate în tananți, sunt folosite la fabricarea pieilor fine. [< fr. sumac, cf. ar. summâq]. Vezi definitia »

TRIÁC, triace, s. n. (Electron.) Dispozitiv semiconductor care permite circulația curentului electric în ambele sensuri. – Din engl. triac. Vezi definitia »