Definita cuvantului monofonie
MONOFONÍE s. f. 1. procedeu de reproducere a sunetelor înregistrate sau transmise prin radio folosind un singur canal. 2. tip de muzică în care melodia este executată solistic ori de către un grup vocal sau instrumental la unison sau octavă. (< fr. monophonie, engl. monophony)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu monofonie
PSOFOMETRÍE s. f. tehnica măsurării zgomotelor. (< fr. psophométrie) Vezi definitia »
COSMETOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă în general cu înfrumusețarea corpului. [Gen. -iei. / < fr. cosmétologie]. Vezi definitia »
PRĂFĂRÁIE s. f. Prăfărie. [Pr.: -ra-ie] – Praf + suf. -ăraie. Vezi definitia »
MICROCLIMATOLOGÍE s.f. Ramură a climatologiei care studiază microclimatele. [Gen. -iei. / < fr. microclimatologie]. Vezi definitia »
CITOPATOLÓGIE s. f. Ramură a patologiei care studiază modificările din interiorul celulei. – Din fr. cytopathologie. Vezi definitia »