INDUSTRIALÍSM s. n. sistem care consideră dezvoltarea industriei drept obiectiv principal al economiei; tendința spre industrializare. ◊ teorie economică potrivit căreia, în opoziție cu agrarianismul, se acordă prioritate dezvoltării industriei. (< fr. industrialisme) Vezi definitia »

PASIVÍSM s. n. (Rar) Atitudine a omului pasiv (I 1); tendință spre pasivitate. – Pasiv + suf. -ism. Vezi definitia »

FUTURÍSM s. n. Curent literar-artistic apărut în Italia, la începutul sec. XX, care exaltă promovarea noului, a prezentului care prefigurează viitorul. – Din fr. futurisme, it. futurismo. Vezi definitia »

PANLOGÍSM s.n. Concepție idealist-obiectivă potrivit căreia esența ultimă a universului ar fi o rațiune cosmică, desfășurarea fenomenelor universului constituind un proces logic, subordonat scopurilor acestei rațiuni. [< fr. panlogisme, it. panlogismo, cf. gr. pas – tot, logos – rațiune]. Vezi definitia »

PANÍSM s. n. adorarea naturii. ◊ stare de toropeală edenică, expresie a indiferenței senine a firii și a vitalismului expresionist. (< Pan + -ism) Vezi definitia »