văcăreásă s. f., g.-d. art. văcărései; pl. văcărése Vezi definitia »

CATARÁCTĂ, cataracte, s. f. I. Cădere naturală de apă produsă pe o succesiune de terenuri abrupte mici; ansamblu de cascade mai mici; cascadă. II. Boală de ochi, care constă în opacifierea cristalinului și care poate duce la orbire totală sau parțială. – Din fr. cataracte, lat. cataracta. Vezi definitia »

DURBÁCĂ, durbace, s. f. 1. Cada teascului de struguri. 2. Vas cu apă rece în care se află serpentina alambicului de țuică. – Cf. tc. dibek. Vezi definitia »

MUSCARÍNĂ s. f. alcaloid toxic în unele ciuperci otrăvitoare sau în proteinele degradate (din alimente). (< fr. muscarine) Vezi definitia »

garagață, garagațe s. f. vociferare, ceartă, scandal. Vezi definitia »