Definita cuvantului snamă
SNÁMĂ, snáme, s. f. Pocitanie; monstru. (din sb. znamenje = semn, semnal; dublet al lui znamenie, znamăn și znamen)
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu snamă
ZVOÁNĂ s. f. v. zvon. Vezi definitia »
SILVICULTÚRĂ s.f. Știință care studiază cultura, amenajarea și exploatarea pădurilor. [< fr. sylviculture, cf. lat. silva – pădure, cultura – cultură]. Vezi definitia »
LOBULÍTĂ s. f. inflamație a unui lobul. (< fr. lobulite) Vezi definitia »
sără s.f. (reg.) om neînsemnat, dar guraliv. Vezi definitia »
PLÁNTĂ s. f. I. nume generic dat vegetalelor. II. talpa piciorului. (< lat. planta, fr. plante) Vezi definitia »