BIBLIOTÉCĂ, biblioteci, s. f. 1. Dulap sau mobilă specială cu rafturi de ținut cărți. 2. Încăpere, sală în care se păstrează și se citesc cărțile. 3. Colecție de cărți, periodice, foi volante, imprimate etc. ♦ Instituție care colecționează cărți, periodice etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziția cititorilor. 4. Nume dat unei serii de cărți care prezintă caractere comune și sunt publicate de aceeași editură. – Din fr. bibliothèque, lat. bibliotheca. Vezi definitia »

CURTÍNĂ s.f. 1. Fiecare dintre părțile care alcătuiau blazonul mantiei regale (în Franța). 2. Zid care unește flancurile a două turnuri sau bastioane. 3. Masiv de arbori sau arbuști din cuprinsul unui spațiu verde, constituit dintr-o singură specie. [< fr. courtine]. Vezi definitia »

ENDOMIOCARDÍTĂ s. f. inflamație simultană a endocardului și a miocardului (de natură reumatismată). (< fr. endomyocardite) Vezi definitia »

HIPERMETAMORFÓZĂ s. f. labilitate morbidă a atenției, însoțită uneori de stări de excitație, care se observă în psihozele organice cu tulburări de conștiință. (< fr. hypermétamorphose) Vezi definitia »

TETRACHÉNĂ s.f. (Bot.) Fruct compus din patru achene. [< fr. tétrakène]. Vezi definitia »