Definita cuvantului montură
MONTÚRĂ s. f. parte dintr-un dispozitiv tehnic în care se montează o piesă. ◊ piesă de metal în care sunt fixate pietrele prețioase ale unei bijuterii. (< fr. monture, germ. Montur)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu montură
VIZÉTĂ, vizete, s. f. Deschidere mică (circulară) făcută într-o ușă pentru a permite cuiva să vadă în exterior (sau în interior); vizieră (2); vizor. – Cf. vizor. Vezi definitia »
GRANÁTĂ1 s. f. v. grenadă. Vezi definitia »
OSTEÓZĂ, osteoze, s. f. Afecțiune datorată unei secreții exagerate de hormon, caracterizată prin decalcifiere osoasă generalizată, depuneri de calciu în țesuturi etc. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéose. Vezi definitia »
XEROFÍLĂ, xerofile, adj., s. f. (Bot.) Xerofită. – Din fr. xérophile. Vezi definitia »
NEGLIJÉNȚĂ s. f. faptul de a fi neglijent; nepăsare. ◊ lipsă de grijă, de preocupare. ◊ (jur.) culpă constând în atitudinea cuiva care nu prevede consecințele păgubitoare ale faptelor sale. (< fr. négligence) Vezi definitia »