BÁTĂ, bete, s. f. 1. (La pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. 2. (Reg.) Betelie. – Lat. *bitta (= vitta „legătură”). Vezi definitia »

a sta la pomană expr. (la fotbal) a juca numai în atac, în poziție avansată; a nu participa la efortul colectiv al echipei; a nu sprijini apărarea proprie. Vezi definitia »

CUTÚMĂ s.f. (Jur.) Normă de drept nescrisă, adoptată prin tradiție; consuetudine. [< fr. coutume]. Vezi definitia »

LIZÍNĂ s. f. 1. aminoacid indispensabil creșterii. 2. enzimă care poate dizolva un element celular sau tisular ori un germen microbian. (< fr. lysine) Vezi definitia »

BĂLMĂJEÁLĂ, bălmăjeli, s. f. Faptul de a bălmăji; amestecătură, încurcătură, zăpăceală. Vezi definitia »