PARAMORFÍE s.f. (Med.) Anomalie de formă; paramorfism. [Gen. -iei. / < fr. paramorphie, gr. para – lângă, morphe – formă]. Vezi definitia »

APERCÉPȚIE s.f. Intervenție în percepția umană, a experienței cognitive anterioare a individului. ♦ (Estet.) Modalitatea conștientizării atitudinii estetice, caracterul reflexiv al percepției artistice, conștiința autodeterminării formei artistice în procesul de creație. [Gen. -iei, var. apercepțiune s.f. / cf. fr. aperception, germ. Apperzeption < lat. ad – la, perceptio – cunoaștere]. Vezi definitia »

RADIOCHIMOGRAFÍE s.f. Înregistrare a mișcărilor organelor interne pe un film radiografic. [Gen. -iei. / cf. fr. radiokimographie]. Vezi definitia »

SUPIÉ s.n. v. supieu. Vezi definitia »

HIPERMETROPÍE, hipermetropii, s. f. Defect de vedere care se datorește faptului că focarul imaginii este situat dincolo de retină; hipermetropism. – Din fr. hypermétropie. Vezi definitia »