blágă (blắgi), s. f. – Avut, bogăție. Sb. blago (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Cihac). Se folosește mai ales în Banat și Trans. Vezi definitia »

rấcă², rấci, s.f. (reg.) groapă mică; partea inferioară a piciorului găinii. Vezi definitia »

SÁRDĂ adj. (În sintagma) Limba sardă (și substantivat, f.) = limbă romanică vorbită în Sardinia. – Din fr. sarde. Vezi definitia »

FEROCIANÚRĂ, ferocianuri, s. f. Compus chimic rezultat prin combinarea (în alte proporții decât la fericianură) a fierului, a cianogenului și a unui metal. – Din fr. ferrocyanure. Vezi definitia »

hálbă (hálbe), s. f. – Pahar de bere cu capacitatea de o jumătate de litru. Germ. Halbe (Borcea 192). Este dublet al lui olbă, s. f. (Banat, flacon, sticlă). Vezi definitia »