RUÍNĂ s. f. 1. ceea ce a rămas dintr-o construcție dărăpănată. 2. (fig.) pierdere a averii; distrugere, dezastru. (< fr. ruine, lat. ruina) Vezi definitia »

EXORBITÁNȚĂ s. f. caracterul a ceea ce este exorbitant. (< fr. exorbitance) Vezi definitia »

NARINGÍNĂ s. f. substanță chimică mult mai dulce decât zaharina. (< fr. naringine) Vezi definitia »

BRONHIOLÍZĂ s. f. leziune destructivă a pereților bronhiilor. (< fr. bronchiolyse) Vezi definitia »

BENZALDEHÍDĂ s.f. Aldehidă aromatică din benzen, lichid incolor, cu miros de migdale amare, folosit în parfumerie, în industria coloranților etc. (din fr. benzaldéhyde) Vezi definitia »