MĂGĂRÉȚ², -EÁȚĂ, măgăreți, -e, adj. (Rar) Măgăresc. – Din măgar + suf. -eț. Vezi definitia »

ȘLIȚ s. n. 1. șanț cu secțiune mică, într-o piesă sau într-un element de construcție. 2. despicătură la spatele sau la partea terminală a mânecilor unei haine ori la partea anterioară a pantalonilor. (< germ. Schlitz) Vezi definitia »

GLONȚ, gloanțe, s. n. Mic proiectil de oțel, de aramă sau de plumb, pentru unele arme de foc. ♦ (Adverbial) Extrem de repede. Se duce glonț. [Var.: glónte s. n.] – Et. nec. Vezi definitia »

sprințăréț, sprințăreáță, adj. (înv.) sprințar, zburdalnic, zglobiu, nebunatic. Vezi definitia »

bistríț (bístriță), adj. – Acidulat, acru; se spune mai ales despre o varietate de prune. Sl. *bystrĭcĭ, de la bystrŭ „rapid; iute” (DAR). Se folosește în Mold. și Trans.; cf. iute. De aceeași origine este toponimul Bistrița. Vezi definitia »