MANIERÁT, -Ă, manierați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care are maniere (1) frumoase, care are o purtare aleasă și cuviincioasă; (despre comportamentul oamenilor) care dovedește bună creștere. 2. (Despre modul de a se manifesta al cuiva) Afectat, căutat. [Pr.: -ni-e-] – Din manieră. Cf. fr. maniéré. Vezi definitia »

DESCÂNTÁT, -Ă, descântați, -te, adj. v. DESCÂNTA. – [DEX '98] Vezi definitia »

prescurtat Vezi definitia »

DEZACORDÁT, -Ă, dezacordați, -te, adj. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Care nu mai este acordat; discordat. – V. dezacorda. Vezi definitia »

DEZONORÁT, -Ă, dezonorați, -te, adj. Care și-a pierdut onoarea; care s-a făcut de rușine. – V. dezonora. Vezi definitia »