știucuít, -ă, adj. (reg.; despre cai) slăbit din cauza oboselii sau a lipsei de hrană. Vezi definitia »

ZGULÍT, -Ă, zgulíți, -te, adj. (Reg.) Ghemuit, stârcit. Vezi definitia »

PROZELÍT, -Ă s. m. f. cel convertit de curând la o credință, la o ideologie, doctrină etc. (< fr. prosélyte, lat. proselytus, gr. proselytos) Vezi definitia »

șubrăvít, -ă, adj. (reg.) șubred, firav, plăpând, debil. Vezi definitia »

NESFÂRȘÍT², -Ă, nesfârșiți, -te, adj. 1. Care nu se sfârșește, nu are limite (în timp sau spațiu), nu încetează, nu se consumă, care nu are sfârșit; fără sfârșit; fără margini: etern, veșnic; infinit. 2. Foarte mare, foarte întins, foarte numeros, foarte intens. ♦ (Adverbial) Extrem de..., foarte. – Ne- + sfârșit. Vezi definitia »