PRÉOT, preoți, s. m. Slujitor al unui cult religios, învestit cu dreptul de a oficia actele de cult; popă. ♦ Fig. Cel care slujește un ideal, o învățătură; apostol. ◊ Mare preot = conducătorul suprem al cultului (la vechii evrei, egipteni etc.). – Din lat. presbiterum. Vezi definitia »

ot s. n., pl. óturi. – A douăzeci și cincea literă a alfabetului chirilic. (din sl. ot) Vezi definitia »

HETEROZIGÓT, -Ă, heterozigoți, -te, adj., s. m. (Biol.) (Organism diploid) cu două gene diferite, una normală și una transformată prin mutație. – Din fr. hétérozygote. Vezi definitia »

cargobót (cargobóturi), s. n. – Cargou. Engl. cargo-boat, din sp. cargo. Vezi definitia »

CAMARÓT s.n. (Mar.) Dormitor pe o navă. // s.m. Membru al personalului unei nave care îndeplinește funcția de ospătar; chelner de navă. [< sp. (s.n.) camarote, (s.m.) camarotero]. Vezi definitia »