COBALTÍNĂ s. f. minereu de cobalt și arsen, cu luciu metalic. (< fr. cobaltine) Vezi definitia »

ciobăniță, ciobănițe s. f. femeie / fată victimă a unui viol. Vezi definitia »

RELÍCTĂ, relicte, adj. (Biol.; în sintagma) Specie relictă (și substantivat, f.) = specie de plantă sau de animal care a supraviețuit dispariției unei faune sau unei flore în decursul timpurilor geologice. – Din germ. relikt, lat. relictus. Vezi definitia »

TÓMBOLĂ s.f. Loterie cu obiecte. [< it., fr. tombola]. Vezi definitia »

SURDÍNĂ s. f. amortizor de zgomot. ◊ dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru atenuarea intensității și modificarea timbrului sunetelor. ♦ în ~ = fără zgomot. (< fr. sourdine) Vezi definitia »