plus adv. – 1. Mai mult. – 2. (S. n.) Semnul adunării. Lat. plus (sec. XIX). – Comp. plus-valută, s. f. (plusvaloare), din fr. plus-value; pluscuamperfect, s. n., din lat. plusquamperfectum. Vezi definitia »

TRÍSMUS, trismusuri, s. n. Contracție spastică involuntară a mușchilor mandibulei, care împiedică deschiderea gurii. – Din fr. trismus. Vezi definitia »

ORTOTÓNUS, ortotonusuri, s. n. Spasm prelungit al mușchilor capului, trunchiului și membrelor care determină o poziție rigidă în linie dreaptă a corpului. – Din fr. orthotonos. Vezi definitia »

TRÍSMUS s. n. contracție spastică involuntară a mușchilor maxilarelor, simptom al tetanosului. (< fr. trismus) Vezi definitia »

ILEOTÍFUS s. n. febră tifoidă în care leziunile ating fragmentul inferior al ileonului. (< fr. iléo-typhus) Vezi definitia »