CARDIOTROFÍE s. f. nutriție a inimii. (< fr. cardiotrophie) Vezi definitia »

DISFAZÍE s. f. (Med.) Afazie. – Din fr. dysphasie. Vezi definitia »

ELECTROTERMOTERAPÍE s. f. producere de căldură în țesuturile vii în scop terapeutic, cu ajutorul curentului electric. (< fr. électrothermothérapie) Vezi definitia »

șuștăráie s.f. (reg.) atelier de cizmărie. Vezi definitia »

HERNÍE, hernii, s. f. 1. Umflătură formată prin ieșirea totală sau parțială a unui organ din cavitatea sa naturală printr-un orificiu natural sau artificial; spec. ieșire a intestinului subțire din peritoneu; vătămătură, surpătură, boșorogeală. ◊ Hernie de disc = ieșire a nucleului cartilaginos din discul intervertebral. 2. (Bot.; în sintagma) Hernia verzei = boală a verzei provocată de o ciupercă și manifestată prin apariția pe rădăcina plantei atacate a unor tumori galbene, apoi brune. – Din fr. hernie, lat. hernia. Vezi definitia »