SIFONOFÓR, sifonofore, s. n. (La pl.) Ordin de animale celenterate care au un sifon (5) ca mijloc de locomoție (Siphonophora); (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. siphonophores. Vezi definitia »

STIVATÓR, stivatori, s. m. (Rar) Stivuitor. – Stiva + suf. -tor. Vezi definitia »

UREDOSPÓR s. m. (bot.) spor produs de rugina-grâului și care răspândește această boală. (< fr. urédonospore) Vezi definitia »

SATURATÓR s.n. Aparat care servește pentru concentrarea unei soluții până la saturație prin dizolvarea în ea a unei substanțe solide sau a unui gaz. [Cf. fr. saturateur]. Vezi definitia »

HAȘURATÓR s.n. Instrument care servește la trasarea hașurilor. [Cf. fr. hachurateur]. Vezi definitia »