ciríc (-curi), s. n. – Sfert, parte, bucată. Tc. çerek (Șeineanu, II, 133; Popescu-Ciocănel 22), cf. bg. çirek, sb. çerek. Vezi definitia »

PROBLEMÁTIC, -Ă adj. 1. Despre care nu se poate spune ceva sigur; îndoielnic, nesigur. ♦ (Log.; despre judecăți) Care anunță un raport posibil între termenii judecății. 2. Care constituie o problemă; enigmatic; (p. ext.) suspect. [Cf. fr. problématique]. Vezi definitia »

PARTÍNIC, -Ă, partinici, -ce, adj. Care reprezintă și apără interesele partidului pe care îl reprezintă, care corespunde cu spiritul, ideologia, programul acestui partid. – Din rus. partiĩnîi. Vezi definitia »

TALMÚDIC, -Ă, talmudici, -ce, adj. Care ține de Talmud, privitor la Talmud, conform prescripțiilor acestuia. – Din fr. talmudique. Vezi definitia »

spahilíc, spahilícuri, s.n. (înv.) proprietatea unui spahiu (cavaler turc). Vezi definitia »