BEHAVIORÍSM s.n. Concepție psihologică, mecanicistă și agnostică, care consideră drept obiect al psihologiei comportamentul exterior, eliminând conștiința; comportamentism. [Pron. -vi-o-. / < engl. behaviourism, fr. béhaviorisme, cf. engl. behaviour – comportare]. Vezi definitia »

NAȚIONALÍSM s. n. politică și ideologie care urmăresc întreținerea izolării și ațâțarea urii de rasă și naționalitate. ◊ tendință de a aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparține propriei națiuni. (< fr. nationalisme) Vezi definitia »

EUROPEÍSM s.n. 1. Caracter european. 2. Atitudine favorabilă unității europene. ♦ Mișcare care tinde să formeze o unitate europeană (socială, politică, economică și culturală). 3. (Lingv.) Formă lingvistică proprie limbilor europene. [Pron. e-u-ro-pe-ism. / cf. it. europeismo, fr. européanisme]. Vezi definitia »

CONTRACTUALÍSM s. n. Doctrină socială, politică și juridică, apărută în secolul al XVII-lea, fundată pe principiul contractului social; teoria contractualistă. [Pr.: -tu-a-] – Contractual + suf. -ism. Vezi definitia »

GUELFÍSM s. n. politica și ideologia guelfilor. (< it. guelfismo) Vezi definitia »