ABELARD [abelḁr], Pierre (1079-1142), filozof și teolog francez. Întemeietorul conceptualismului („Sic et non”); devenit legendar prin dragostea sa dramatică pentru Héloise. Vezi definitia »

BOUCHARD [bușár], Charles Jacques (1837-1915), fiziolog francez. Prof. univ. la Paris. A descoperit că insuficiența musculaturii stomacului este cauza dilatării lui (boala B.); a stabilit raportul dintre cantitatea de urină și cea totală a substanțelor solide din ea (coeficientul B.). M. de onoare al Acad. Române (1911). Vezi definitia »

STÁNDARD s.n. 1. Tip, model făcut de probă. ♦ Totalitatea prescripțiilor de standardizare; document, act (oficial) în care sunt consemnate aceste prescripții. ♦ Standard de viață = nivel de trai; limbă standard = aspect al unei limbi care reprezintă trăsăturile ei comune și modul general de folosire. ♦ (Fig.; peior.) Care nu este original, făcut după șablon. 2. Melodie care a rezistat modificărilor gustului de-a lungul anilor, rămânând în repertoriul permanent al jazului. [Var. ștandard s.n. / < engl., fr. standard]. Vezi definitia »

GHEPÁRD, gheparzi, s. m. Mamifer carnivor sălbatic cu capul mic și rotund, coada lungă, picioare înalte, cu blana de culoare gălbuie cu pete mici, întunecate, specific stepelor din Africa și din sudul Asiei (Acinonyx jubatus). – Din fr. guépard. Vezi definitia »

ȘABLONÁRD, -Ă adj. (Peior.) După șablon, lipsit de originalitate. [< șablon + -ard]. Vezi definitia »