SEMAFÓRIC, -Ă, semaforici, -ce, adj. (Rar; despre semnale) Care este emis de semafor. – Semafor + suf. -ic. Vezi definitia »

ÓPTIC, -Ă I. adj. referitor la ochi, la vedere; folosit în optică; o centru ~ = punct pe axa unei lentile către care tind punctele ei principale și nodale și prin care poate trece o rază de lumină nedeviată; nerv ~ = nerv care transmite impresiile vizuale de la ochi la centrul respectiv din creier. ◊ (adv.) substanță ~ activă = substanță care își rotește planul de polarizare când este străbătută de lumină polarizată liniar. II. s. f. 1. ramură a fizicii care studiază lumina și fenomenele luminoase și vizuale. ♦ ~ electronică = domeniu al electronicii care studiază mișcarea electronilor în vid, într-un câmp electric sau magnetic. 2. (fig.) mod personal de a vedea și interpreta faptele și fenomenele; punct de vedere, opinie. (< fr. optique, lat. opticus, gr. optikos, /II/ Optik) Vezi definitia »

FLUȘTURÁTIC, -Ă, flușturatici, -ce, adj., s. m. și f. (Om) nestatornic, nebunatic, zvăpăiat; ușuratic, fluturatic. [Var.: flușturátec, -ă adj.] – Fluștura + suf. -atic. Vezi definitia »

METAFÓRIC, -Ă adj. 1. Propriu metaforei; figurat. 2. (Despre stil) Cu multe metafore. [< fr. métaphorique]. Vezi definitia »

ATÁVIC, -Ă adj. referitor la atavism, transmis prin atavism. (< fr. atavique) Vezi definitia »