METALOÍD, metaloizi, s. m. Element chimic rău conducător de căldură și de electricitate, lipsit de luciu metalic și de ductilitate; nemetal. [Pl. și: (rar, n.) metaloide] – Din fr. métalloïde. Vezi definitia »

OFICLEÍD, oficleide, s. n. Instrument muzical de suflat din alamă, cu timbru de bas. – Din fr. ophicléide. Vezi definitia »

AMIGDALOÍD, -Ă adj. în formă de migdală; amigdaliform. (< fr. amygdaloïde) Vezi definitia »

VIRÍD, -Ă adj. 1. verde, înverzit. 2. (fig.) în putere, viguros. (< it. viride, lat. viridis) Vezi definitia »

FETÍD, -Ă adj. care exală un miros greu, respingător. (< fr. fétide, lat. foetidus) Vezi definitia »