BUCĂTĂRÍE, bucătării, s. f. 1. Cameră (sau clădire) în care se gătește mâncarea. ♦ Bucătărie de campanie = vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în campanie. 2. Fel caracteristic de a găti bucatele. Bucătărie românească. 3. Fig. Totalitatea lucrărilor mărunte necesare pentru efectuarea unei lucrări mai mari. – Din bucătar + suf. -ie. Vezi definitia »

PRECÉPȚIE s. f prolepsă (3). (< lat. praeceptio) Vezi definitia »

OBIÉCȚIE, obiecții, s. f. Argument pe care îl invocă cineva împotriva unei teze, a unei propuneri sau a unei pretenții; observație prin care cineva își manifestă dezacordul față de ceva. [Var.: obiecțiúne s. f.] – Din fr. objection. Vezi definitia »

ANARTRÍE, s. f. Incapacitate patologică de a articula cuvintele. – Din fr. anarthrie. Vezi definitia »

TERMONASTÍE s. f. mișcare de închidere sau deschidere la unele flori, provocată de variații de temperatură. (< fr. thermonastie) Vezi definitia »