ALBINÍSM s. n. Lipsă de pigmenți în celulele inferioare ale pielii, manifestată prin culoarea albicioasă a pielii și a părului și uneori prin culoarea roșiatică a irisului. ♦ Insuficiență de materii colorante la plante, manifestată prin decolorarea totală sau parțială a frunzelor. – Fr. albinisme. Vezi definitia »

SEMIPARAZITÍSM s. n. parazitism parțial al unor plante verzi. (după fr. demi-parasitisme) Vezi definitia »

MAGNETÍSM s. n. 1. proprietate a unor corpuri de a atrage fierul. ♦ ~ terestru = totalitatea fenomenelor magnetice cauzate de Pământ; geomagnetism; ~ animal = pretins fluid care ar lucra asupra simțurilor și imaginației, producând diferite fenomene. ◊ (fig.) atracție; influență, fascinație. 2. ramură a fizicii care studiază fenomenele magnetice. (< fr. magnétisme, germ. Magnetismus) Vezi definitia »

COCAINÍSM s. n. (Med.) Intoxicație acută cu cocaină. [Pr.: -ca-i-] – Din fr. cocaïnisme. Vezi definitia »

APRIORÍSM s. n. Concepție filozofică potrivit căreia ar exista cunoștințe apriorice. [Pr.: -pri-o-] – Din germ. Apriorismus, fr. apriorisme. Vezi definitia »