INARMONÍE s.f. Lipsă de armonie. [Gen. -iei. / cf. fr. inharmonie]. Vezi definitia »

GRAVIMETRÍE s. f. 1. ramură a geofizicii care studiază distribuția geografică a câmpului gravitațional. 2. măsurare a intensității gravitației. 3. metodă de analiză chimică bazată pe determinarea cantității unui corp dintr-un amestec prin cântărirea unui compus al său, insolubil și de compoziție cunoscută, obținut prin acțiunea unui reactiv asupra amestecului. (< fr. gravimétrie, germ. Gravimetrie) Vezi definitia »

reacție de intoleranță la anumite medicamente, mâncăruri etc Vezi definitia »

PROGENÍE, progenii, s. f. (Med.) Prognatism. – Din germ. Progenie. Vezi definitia »

IHTIOPATOLOGÍE s. f. Ramură a ihtiologiei care studiază bolile peștilor. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. ichtyopathologie. Vezi definitia »