VÍRGULĂ, virgule, s. f. 1. Semn de punctuație care delimitează grafic unele propoziții în cadrul frazei și unele părți de propoziție în cadrul propoziției. 2. Semn întrebuințat pentru a arăta când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale. 3. Semn întrebuințat pentru a separa, într-un număr zecimal, partea întreagă de partea fracționară. – Din fr. virgule. Vezi definitia »

RÁDĂ s.f. Zonă de apă din vecinătatea unei coaste, apărată prin diguri de valuri și de curenți, unde se adăpostesc navele. [< fr. rade, it. rada]. Vezi definitia »

tăineálă, tăinéli, s.f. (reg.) sfat, taifas. Vezi definitia »

AZULÉNĂ s. f. hidrocarbură din uleiurile naturale din plante și din unele gudroane. (< germ. Azulen) Vezi definitia »

SPONGÍNĂ s.f. (Med.) Substanță cornoasă secretată de anumite celule din mezoglee la unii spongieri. [< germ. Spongin]. Vezi definitia »