EPIPLÓN, epiploane, s. n. Ligament peritoneal care unește viscerele, permițându-le o mișcare limitată. – Din fr. épiploon. Vezi definitia »

EPULÓN s.m. (La romani) Preot însărcinat cu pregătirea și cu supravegherea ospețelor sacre. [< fr. épulon, cf. lat. epulo < epulae – ospăț]. Vezi definitia »

HIDROCICLÓN s. n. dispozitiv de sortare a materialelor granulare, asemănător cu un ciclon, în care separarea granulelor se face sub acțiunea forței centrifuge, exercitată de un curent de apă. (< fr. hydrocyclone) Vezi definitia »

POLIGÓN s.n. 1. Figură geometrică formată dintr-o linie frântă închisă. 2. Teren pentru trageri de instrucție cu arme de foc. ♦ Teren de tir. [< fr. polygone, cf. lat., gr. polygonos < gr. polys – numeros, gonia – unghi]. Vezi definitia »

COMBINEZÓN s. n. 1. obiect de îmbrăcăminte femeiască, care acoperă corpul de la umeri până la genunchi; furou. 2. salopetă. ( Vezi definitia »