SECTARÍSM s. n. spirit, atitudine sectară; îngustime de vederi proprie celor care se mărginesc la interesele lor mărunte. (< fr. sectarisme) Vezi definitia »

IRENÍSM s.n. (Liv.) 1. Orientare teologică tinzând la unificarea diferitelor confesiuni creștine pe baza punctelor lor comune. 2. Tendință spre pace. [Cf. it. irenismo]. Vezi definitia »

CREȘTINÍSM s. n. Ansamblul religiilor la baza cărora se află credința în persoana și învățăturile lui Iisus Cristos. – Creștin + suf. -ism (după fr. christianisme). Vezi definitia »

AVANGARDÍSM (‹ avangardă) s. f. 1. Mișcare intelectuală din primele decenii ale sec. 20, caracterizată prin căutarea unor soluții radicale, revoluționare, printr-o ruptură hotărîtă cu trecutul și tradițiile. 2. Denumire generică dată unor curente și grupări literar-artistice (futurism, cubism, dadaism, suprarealism etc.) apărute la începutul sec. 20, care încercau să spargă canoanele artei tradiționale, academice, recurgînd la formule îndrăznețe, uneori excentrice. În literatura și arta română a. devine o prezență activă îndeosebi în perioada interbelică, grupîndu-se în jurul publicațiilor „Contemporanul”, „75 H.P.”, „Integral”, „Unu”, „Punct” ș.a. Vezi definitia »

s.m. 1. Diminutiv al lui foarfece; foarfece mic (pentru tăiat pielițe). 2. Pasărel mic, cu penele mici-cărămizii, cu cioculețul puternic, având vârfurile încrucișate ca niște forfecuți (Loxia curvirostra). – Foarfece + suf. -uț. Vezi definitia »