SÂNGEÁC s. n. v. sangeac. Vezi definitia »

VÂNDĂLÁC s. n. (Reg.) Fân adunat în șiruri lungi, din care se fac căpițe sau clăi. ◊ Loc. adv. De-a vândălacul = de-a berbeleacul. [Var.: vândălág s. n.] Vezi definitia »

GAIÁC s.m. Arbore mare rășinos, originar din Antile, a cărui rășină se întrebuințează în medicină. [Pron. ga-iac, var. guaiac s.m. / < fr. gaïac, cf. sp. guayaco]. Vezi definitia »

RUSNEÁC, rusnéci, s. m. Rutean, ucrainean. (din rus²) Vezi definitia »

novác (nováci), s. m. – Gigant, uriaș. Sl. novakŭ „nou sosit” (Cihac, II, 218; cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 216), cf. sb., cr., slov. novak „novice”, pol. nowak. Vezi definitia »