ȘPLIT s. n. piatră dură, spartă la pietruirea drumurilor sau la prepararea betoanelor de ciment. (< germ. Splitt) Vezi definitia »

TITANÍT s.n. Silicat natural de calciu și de titan, întrebuințat ca piatră semiprețioasă; sfen. [< fr. titanite]. Vezi definitia »

LACOLÍT s. n. rocă intruzivă de forma unei ciuperci, care a străpuns straturile de deasupra între care s-a intercalat. (< fr. laccolithe) Vezi definitia »

CEAPRĂZUÍT, -Ă, ceaprăzuiți, -te, adj. Care a fost supus operației de ceaprăzuire. – V. ceaprăzui. Vezi definitia »

HALÍT s.n. (Geol.) Mineral compus din clorură de sodiu, care formează depozite sedimentare groase împreună cu șisturile argiloase; sare gemă. [< germ. Halit, cf. gr. hals – sare]. Vezi definitia »