GINGLÍM s.n. (Anat.) Articulație a oaselor în formă de balama. [< fr. ginglyme, cf. gr. ginglymos – balama]. Vezi definitia »

MÁXIM s.n. Maximum. // s.f. (Mat.) Valoarea cea mai mare într-un interval a unei variabile sau a unei funcții. ♦ (Met.) Centru de înaltă presiune atmosferică. [< lat., fr. maximum]. Vezi definitia »

GENERALÍSIM s.m. Comandant suprem al armatei. [< fr. généralissime, cf. lat.t. generalissimus, it. generalissimo]. Vezi definitia »

PRASEODÍM s.n. Element din familia pământurilor rare. [Pron. -se-o-. / < fr. praséodyme]. Vezi definitia »

LIZOZÍM s.n. v. lizozimă. Vezi definitia »