PÉRGOLĂ, pergole, s. f. Construcție ușoară într-un parc sau într-o grădină, formată dintr-o rețea de grinzi de lemn susținute de șiruri de coloane, de stâlpi, pe care se întind plante agățătoare decorative. – Din fr., it. pergola. Vezi definitia »

ESCÁRPĂ s.f. Taluzul dinspre unitățile proprii al șanțului obstacol dintr-o fortificație. [< fr. escarpe, cf. it. scarpa – taluz]. Vezi definitia »

MÉLIȚĂ, melițe, s. f. Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se zdrobesc tulpinile de cânepă și de in pentru a se alege fuiorul. ◊ Fig. (Fam.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). ◊ Expr. A da cu melița = a trăncăni, a flecări. – Bg. melica. Vezi definitia »

lingerică s. invar. (deț.) 1. persoană care întreține relații sexuale orale. 2. persoană lingușitoare. Vezi definitia »

CARTONIÉRĂ, cartoniere, s. f. (Rar) Cartotecă. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. cartonnier. Vezi definitia »