sumínă s.f. (înv. și reg.) parte a podului unei case, construită pe capetele ieșite în afară ale grinzilor. Vezi definitia »

fíță s.f. (reg., înv.) termen de adresare; mătușă, tușă, tușică. Vezi definitia »

ACIOÁLĂ, acioale, s. f. (Rar) Adăpost, locuință, casă. [Pr.: -cioa-] – Postverbal al lui aciola. Vezi definitia »

SPÍNĂ s. f. 1. (ant.) mic zid care împărțea circul sau hipodromul în sens longitudinal. 2. proeminență ascuțită (a unui os). ♦ ă bifida = malformație congenitală a coloanei vertebrale, constând din îndepărtarea a două vertebre între ele, în regiunea lombară. (< fr., lat. spina /bifida/) Vezi definitia »

BARÉTĂ², barete, s. f. (Rar) Bonetă de postav sau de catifea, în trei sau patru colțuri, purtată de preoții catolici și, în trecut, de unii soldați din Occident. – Din fr. barrette. Vezi definitia »