POLITONÁL, -Ă, politonali, -e, adj. (Muz.) Referitor la politonalitate, de politonalitate. – Din germ., engl. polytonal. Vezi definitia »

PLUVIÁL, -Ă I. adj. provenit din ploaie. II. s. n. interval de timp din cuaternar, cu o climă bogată în precipitații. III. s. f. veșmânt ecleziastic catolic pentru ploaie, compus dintr-o amplă mantie cu glugă, în cadrul procesiunilor. (< fr. pluvial, lat. pluvialis) Vezi definitia »

UNIVERSÁL, -Ă adj. 1. Care se extinde asupra întregii lumi, care cuprinde tot și este comun tuturor lucrurilor; general. ♦ adv. Universal valabil. 2. (Log.; despre judecăți) Al cărei predicat se referă la întreaga sferă a subiectului. ♦ (Jur.) Legatar universal = moștenitor unic al unei averi disponibile. ♦ Mondial. 3. Care posedă cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă. 4. (Despre unelte, aparate) Care poate fi folosit la mai multe operații. // s.n. Mandrină de strung. [< fr. universel, it. universale, lat. universalis]. Vezi definitia »

PUNTUÁL, -Ă adj. v. punctual. Vezi definitia »

canal de colectare a apelor provenite de la diferite surse Vezi definitia »