CUTÚMĂ s.f. (Jur.) Normă de drept nescrisă, adoptată prin tradiție; consuetudine. [< fr. coutume]. Vezi definitia »

REZÉRVĂ s.f. 1. Cantitate (de bunuri) pusă deoparte pentru a fi folosită mai târziu; depozit. ◊ Rezervă succesorală = parte dintr-o avere succesorală de care testatorul nu poate dispune liber, fiind rezervată de drept unor anumiți moștenitori. ♦ (Fig.; mai ales la pl.) Posibilități. ◊ Rezerve interne = totalitatea posibilităților existente într-o întreprindere, a căror descoperire și folosire permit realizarea unor cantități sporite de produse. ♦ Cantitate de substanțe minerale utile conținute într-un zăcământ. 2. Cameră de spital unde se internează un singur bolnav. 3. Parte din armată chemată sub arme numai în timp de război sau în mod excepțional în timp de pace; trupe neangajate în luptă, păstrate pentru a interveni la nevoie. ♦ (Sport) Jucător care poate înlocui la nevoie pe unul dintre jucătorii angajați în competiție. 4. Motiv de îndoială, obiecție. ◊ Fără rezervă = fără reținere, în întregime. ♦ (Fig.) Prudență, cumpătare, măsură; discreție; (p. ext.) răceală, indiferență, jenă. [< fr. réserve < réserver – a pune deoparte]. Vezi definitia »

CATEGORÉMĂ s. f. (log.; la Aristotel) noțiune universală care servește la stabilirea unor relații între lucruri. (< fr. catégorème) Vezi definitia »

OVOPLÁSMĂ s. f. ooplasmă. (< germ. Ovoplasma) Vezi definitia »

CLACHÉTĂ s. f. 1. instrument format din două planșete, pentru a da semnalul în unele exerciții sportive etc. 2. dispozitiv care asigură sincronismul în filmările cinematografice. (< fr. claquette) Vezi definitia »