DOLOMÍTĂ s.f. Mineral alcătuit din carbonat de calciu și de magneziu, care intră în constituția unor mari masive muntoase; (p. ext.) rocă calcaroasă care conține magneziu. [Var. dolomit s.n. / < fr. dolomite, cf. Dolomieu – mineralog francez]. Vezi definitia »

ȚUICĂRÉALĂ, țuicăreli, s. f. Faptul de a se țuicări; țuicuială. – Țuicări + suf. -eală. Vezi definitia »

CIFOSCOLIÓZĂ, cifoscolioze, s. f. (Med.) Curbare în sens anteropsterior și lateral a coloanei vertebrale. [Pr.: -li-o-] – din fr. cyphoscoliose. Vezi definitia »

peștioácă, peștioáce, s.f. (reg.) peștoaică. Vezi definitia »

METIONÍNĂ s.f. Aminoacid sulfurat indispensabil vieții, folosit ca medicament în bolile ficatului. [Pron. -ti-o-. / < fr. méthionine]. Vezi definitia »