CONTRIBÚȚIE s. f. 1. parte cu care se contribuie la o acțiune, la o cheltuială comună; aport. ♦ a pune la ~ = a folosi capacitatea cuiva (sau a ceva) într-o acțiune. 2. (jur.; pl.) sumă de bani pe care un stat învins este obligat s-o plătească unui stat învingător în temeiul unui tratat de pace, depășind pagubele cauzate de război. 3. impozit. (< fr. contribution, lat. contributio) Vezi definitia »

SEDIMENTOLOGÍE s.f. Parte a geologiei care studiază modul de formare a sedimentelor. [Gen. -iei. / < fr. sédimentologie, cf. lat. sedimentum – sediment, gr. logos – studiu]. Vezi definitia »

HOLOEDRÍE s. f. calitate a unor cristale de a prezenta simetrie maximă. (< fr. holoédrie) Vezi definitia »

GLICOMETRÍE s. f. glucometrie. (< fr. glycométrie) Vezi definitia »

predpisánie, predpisánii, s.f. (înv.) dispoziție, ordin, instrucțiune scrisă. Vezi definitia »