CONSTRICTÍV, -Ă, constrictivi, -e, adj., s. f. (Consoană) care se pronunță prin strâmtarea canalului vocal, în așa fel încât se produce un zgomot de fricțiune (1); (sunet) continuu, fricativ, spirant. – Din fr. constrictif, lat. constrictivus. Vezi definitia »

CONTINUATÍV, -Ă adj. (și adv.) în mod continuu. (< fr. continuatif) Vezi definitia »

CONATÍV, -Ă adj. 1. (fil.) referitor la activitate, la procesele de voință; volitiv. 2. (despre forme verbale) care exprimă ideea de efort. (<fr. conatif) Vezi definitia »

DESCENSÍV, -Ă, descensivi,-e, adj. (Livr.) Descendent. – Din descensiune. Vezi definitia »

EVENTÍV adj. verb reflexiv ~ (și s. n.) = verb la diateza reflexivă care arată o schimbare în starea subiectului. (< fr. éventif) Vezi definitia »